Legea nr.58/1934

LEGEA Nr. 58 din 1 mai 1934
asupra CAMBIEI si BILETULUI LA ORDIN

EMITENT :PARLAMENTUL
aparuta in Monitorul Oficial nr.100 din 1 mai 1934
TITLUL I
Despre cambie
CAP 1
Despre emiterea si forma cambiei
ART. 1
Cambia cuprinde :
1. Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata.
3. Numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras).
4. Aratarea scadentei.
5. Aratare locului unde plata trebuie facuta.
6. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta.
7. Aratarea datei si a locului emiterii.
8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).
ART. 2
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:
Cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul aratat linga numele trasului este socotit loc de plata si, in acelasi timp, loc al domiciliului trasului.
Cambia care nu arata locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul aratat linga numele tragatorului.
Daca in cambie sint aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
ART. 3
Cambia poate fi la ordinul tragatorului insusi.
Ea poate fi trasa asupra tragatorului insusi.
Ea poate fi trasa pentru contul unui tert.
ART. 4
Cambia poate fi platita la domiciliul unui al treilea, fie in localitatea unde trasul domiciliaza, fie in alta localitate.
Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.
ART. 5
Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobinda. In orice alta cambie aceasta stipulatie se socoteste nescrisa.
Cifra dobinzii va trebui sa fie aratata in cambie ; in lipsa acestei aratari stipulatia se socoteste nescrisa.
Dobinda curge de la data emisiunii cambiei daca o alta data nu este aratata.
ART. 6
Daca intr-o cambie suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
ART. 7
Daca cambia poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnaturi false sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau in numele carora ea a fost semnata, obligatiile celorlalti semnatari ramin totusi valabile.
ART. 8
Orice semnatura cambiala trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiala.
ART. 9
Cine pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
ART. 10
Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.
ART. 11
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata.
El poate sa se descarce de raspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de raspunderea de plata se socoteste nescrisa.
ART. 12
Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu va pute fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobindit cambia cu rea credinta, sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea ei.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emisiunii cambiei.
Asemenea decadere nu este opozabila posesorului de buna credinta, caruia titlul ia fost transmis completat.
CAP. 2
Despre gir
ART. 13
Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele : "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.
ART. 14
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie la care ar fi supus se socoteste nescrisa.
Girul partial este nul.
Girul "la purtator" este echivalentul unui gir in alb.
ART. 15
Girul trebuie sa fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.
ART. 16
Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie.
Daca girul este in alb posesorul poate :
1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane ;
2) sa gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane ;
3) sa predea cambia unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.
ART. 17
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata.
El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cambia a fost ulterior girata.
ART. 18
Detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc, in aceasta privinta, nescrise.
Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit cambia prin efectul unui gir in alb.
Daca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea unei cambi, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul precedent, nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobindit-o cu rea credinta, sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea ei.
ART. 19
Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobindind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
ART. 20
Daca girul cuprinde mentiune "valoarea pentru acoperire", pentru "incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorind din cambie, dar nu o poate gira decit cu titlul de procura.
Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins intr-un "de procura" nu inceteaza prin moartea mandatului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
ART. 21
Daca girul cuprinde mentiunea "valoarea in garantie", "valoare in gaj" sau orice alta mentiune care implica in gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorind din cambie, dar un gir facut de el este socotit ca facut cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara numai daca posesorul, primind cambia, a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
ART. 22
Girul posterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fara data este socotit, pina la data contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
ART. 23
Prin cesiunea cambiei, derivind fie dintr-un gir facut posterior protestului de neplata sau dupa expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, caruia i se vor putea opune toate exceptiunile opozabile acestuia, cesionarul avind dreptul la predarea cambiei.
CAP. 3
Despre acceptare
ART. 24
Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator, poate prezenta trasului, pina la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.
ART. 25
In orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixind sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice in cambie prezentarea spre acceptare, afara numai de cazul in care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila intr-o alta localitate decit aceea a domiciliului trasului, sau daca este platibila la un anume timp de la vedere.
El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date.
In afara de cazul cind tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentata cambia spre acceptare, fixind sau nu un termen pentru prezentare.
ART. 26
Cambia platibila la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii.
Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
ART. 27
Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari. Cei interesati nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, daca nu este mentionata in protest.
Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentata spre acceptare.
ART. 28
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvintul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare.
Cind cambia este platibila la un anume timp de la vedere, sau cind ea trebuie prezentata spre acceptare intr-un termen stabilit printr-o clauza speciala, acceptarea trebuie sa poarte data zilei cind este facuta, afara numai daca posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentarii. Daca acceptarea nu este datata, posesorul, pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si impotriva tragatorului, trebuie sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr-un protest facut in timp util.
ART. 29
Acceptarea trebuie sa fie neconditionata ; trasul o poate insa restringe la o parte din suma.
Orice alta modificare adusa prin acceptare, celor cuprinse in cambie, se socoteste ca refuz de acceptare. Acceptantul ramine totusi tinut in limitele acestei acceptari.
ART. 30
Daca tragatorul a aratat in cambie un loc de plata, altul decit cel al domiciliului trasului, fara insa sa arate un tertiu la care plata trebuie sa fie facuta, trasul il va putea arata odata cu acceptarea. In lipsa unei atari aratari, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plateasca el insusi la locul platii.
Cind cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa arate in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebuie sa fie facuta.
ART. 31
Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
In caz de neplata posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.
Trasul care a acceptat ramine obligat chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.
ART. 32
Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este socotita refuzata. Stergerea se socoteste pina la dovada contrarie ca a fost facuta inainte de restituirea titlului.
Totusi, daca trasul a adus, prin scris, la cunostinta posesorului sau a oricarui alt semnatar ca a acceptat, el este tinut catre acestia in limitele acestei acceptari.
CAP. 4
Despre aval
ART. 33
Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.
Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.
ART. 34
Avalul se da pe cambie sau pe adaus.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist.
Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat prin tragator.
ART. 35
Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decit un viciu de forma.
Cind avalistul plateste cambia, el dobindeste drepturile izvorind din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sint tinuti catre aceasta din urma, in temeiul cambiei.
CAP. 5
Despre scadenta
ART. 36
O cambie poate fi trasa :
la vedere ;
la un anume timp de la vedere ;
la un anumit timp de la data emisiunii ;
la o zi fixa.
Cambiile cu alte scdente sau cu scadente succesive sint nule.
ART. 37
Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data.
ART. 38
Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului.
In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta in ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare.
ART. 39
Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna in care plata trebuie sa fie facuta. In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.
Cind o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere, se socotesc mai intii lunile integi si apoi jumatate.
Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfirsitul lunii, se intelege prin aceste termene :
Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.
Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se inteleg, nu ca una sau doua saptamini, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.
Prin expresiunea "jumatate luna" se inteleg cinsprezece zile.
ART. 40
Cind o cambie este platibila la o zi fixa intr-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de plata.
Cind o cambie trasa intre doua locuri, avind calendare deosebite, este platibila la un anume timp de la data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de palta, corespunde zilei de emisiune.
Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.
Aceste reguli nu sint aplicabile daca intr-o clauza a cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite.
CAP. 6
Despre plata
ART. 41
Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.
Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata.
ART. 42
Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie.
In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata :
1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el.
2) La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta.
3) La domiciliul celui indicat la nevoie.
ART. 43
Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
In caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe cambie mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.
ART. 44
Posesorul unei cambii nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta.
Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul si pericolul sau.
Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
ART. 45
Cind o cambie este platibila intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei.
Daca debitorul este in intirziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii.
Valoarea monedei straine este determinata de uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cambie.
Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cind tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiv in moneda straina).
Daca suma este aratata intr-o moneda avind aceeasi denumire, dar de o valoare diferita, in tara de emisiune, si in aceea a platii, se presupune ca aratarea se refera la moneda locului de plata.
ART. 46
Cind cambia nu este prezentata spre plata in termenul fixat de art. 40, orice debitor are facultatea de a consemna suma la Casa de Depuneri si Consemnatiuni pe cheltuiala si riscul posesorului cambiei, recipisa depunindu-se la tribunalul sau judecatoria locului de plata.
CAP. 7
Regresul in caz de neacceptare sau neplata
ART. 47
Actiunea cambiala este directa sau de regres : directa contra acceptantului si avalistilor sai ; de regres contra oricarui alt obligat.
ART. 48
Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati :
a) la scadenta, daca plata nu a avut loc;
b) chiar inainte de scadenta :
1. Daca acceptarea a fost refuzata in totul sau in parte.
2. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu ; in caz de incetare de plati din partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr-o hotarire, daca urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultat.
3. In caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulata neacceptabila.
ART. 49
Refuzul de acceptare sau de plata trebuie sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).
Protestul de neacceptare trebuie facut in termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Daca in cazul prevazut de primul alineat al art. 27 cea dintii prezentare a avut loc in ultima zi a termenului, protestul poate fi inca facut in ziua urmatoare.
Protestul de neplata unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp de la data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care cambia este platibila. Cind cambia este platibila la vedere, protestul trebuie sa fie facut in conditiunile aratate in alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare..
Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata.
In cazul cind trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul cind o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decit numai dupa ce cambia a fost prezentata trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut.
In cazul cind trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulate neacceptabile, prezentarea hotaririi declarative de faliment este indestulatoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
ART. 50
Posesorul trebuie sa incunostiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau zile prezentarii, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostiintarea primita, aratind numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente ; se va urma tot astfel pina la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea incunostiintarii precedente.
Cind, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta, in acelasi termen, avalistului sau.
In cazul cind un girant n-a aratat adresa sa, sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostiintarea facuta girantului care il precede este indestulatoare. Acel care e dator sa faca incunostiintarea, poate sa o faca in orice forma chiar prin simpla inapoiere a cambiei.
El trebuie sa probeze ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzind incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.
Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul de regres ; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin culpa sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din cambie.
ART. 51
Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest", sau orice alta expresie echivalenta, scrisa pe cambie si semnata, sa scuteasca pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.
Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor cade in sarcina aceluia care o opune posesorului.
Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii ; daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, cu toata stipulatiunea inscrisa de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile ramin in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost facuta, pot fi cerute de la toti semnatarii.
ART. 52
Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul cambiei sint tinuti solidari fata de posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.
Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia.
Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, chiar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intii.
ART. 53
Posesorul poate cere pe cale de regres :
1. Suma aratata in cambia neacceptata sau neplatita, impreuna cu dobinda, daca a fost stipulata.
2. Dobinda legala socotita cu incepere de la scadenta.
3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor facute, cum si alte cheltuieli justificate.
Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
ART. 54
Acel care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai :
1. Intreaga suma platita.
2. Dobinda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din ziua cind a platit suma.
3. Cheltuielile pe care le-a facut.
ART. 55
Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, in schimbul platii, predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat.
Orice girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.
ART. 56
In cazul unui regres, dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru care cambia nu a fost acceptata poate cere sa se faca mentiune de aceasta plata pe cambie si sa i se dea chitanta. Posesorul trebuie, in afara de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificata conform, cum si protestul pentru a-i face posibil exercitiul regresurilor ulterioare.
ART. 57
Oricare persoana, avind dreptul se exercite regresul, poate daca nu s-a stipulat altfel, sa se despagubeasca prin o noua cambie (contracambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia.
Contracambia cuprinde, in afara de sumele aratate la art. 53 si 54, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea.
Daca contracambia este trasa de posesor, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului. Daca contracambia este trasa de un girant, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.
ART. 58
Dupa trecerea termenelor fixate :
a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere ; b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata ;
c) pentru prezentarea la plata in cazul stipulatiunii "fara cheltuieli".
Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptiunea acceptantului.
In cazul in care cambia nu este prezentata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul este decazut din dreptul sau de regres, atit pentru neplata, cit si pentru neacceptare, afara numai daca nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare.
Daca stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
ART. 59
Cind prezentarea cambiei sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sint prelungite.
Posesorul este dator sa aduca, fara intirziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoare recomandata, cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cambie sau pe adaus mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostiintare ; pentru rest se aplica dispozitiile art. 49.
Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora posesorul trebuie fara intirziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s-o protesteze.
Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste treizeci de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie de prezentare si protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile curge de la data cind posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare ; in termenul de 30 de zile se adauga termenul la vedere sau de la un timp de la vedere aratat in cambie.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte cambia sau de a o pretesta.
ART. 60
Intre mai multi obligati care au o situatie egala in cambie nu se poate exercita actiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
ART. 61
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.
Formula executorie este cea aratata in art. 269 c. pr. civila.
Competent pentru a investi cambia cu formula executorie este notariatul de stat.
Cambia emisa in strainatate are aceleasi efecte executorii daca acestea sint admise si de legea locului unde cambia a fost emisa.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorita.
Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mentiune si de actul din care rezulta mandatul.
ART. 62
In termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare.
Opozitia se va introduce la instanta in circumscriptia careia se afla notariatul de stat care a investit cambia cu formula executorie. Aceasta instanta, va judeca opozitia de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte pricini.
Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cind oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.
In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
ART. 63
In procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decit exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sint oprite de art. 19.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
Exceptiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de infatisare.
Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta, cind procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond chiar daca piritul sau oponentul nu se prezinta.
ART. 64
Daca din raportul carte a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o actiune cauzala, aceasta ramine in fiinta cu toata emiterea sau transmisiunea cambiei, afara de cazul cind se dovedeste novatiunea.
O asemenea actiune nu poate fi insa exercitata decit dupa ce se dovedeste cu protestul lipsa de acceptare sau de plata.
Posesorul cambiei nu poate exercita actiunea cauzala decit oferind debitorului restituirea cambiei, depunind-o la grefa instantei competente, justificind in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
ART. 65
Cind posesorul a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obligatiunilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara cauza in dauna sa.
CAP. 8
Despre protest
ART. 66
Protestul se face de notarul de stat.
Asistenta martorilor nu este necesara la facerea protestului.
ART. 67
Protestul poate fi incheiat prin act separat pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplarele, pe copia, ori pe un adaus al acestora. Daca protestul se incheie pe un adaus, acel care-l incheie trebuie sa puna sigilul oficial pe linia de unire.
Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in acelasi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.
Daca protestul este cuprins in act separat, mentiunea de facere a protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.
ART. 68
Protestul trebuie facut in locurile prevazute in art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar daca nu sint prezente.
Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se va putea face in orice loc din cuprinsul comunei locului de plata, dupa alegerea posesorului cambiei.
Incapacitatea persoanelor carora cambia trebuie sa fie prezentata nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestora, cu exceptia celor prevazute de ultimul alineat al art. 49.
Daca persoana careia trebuie sa-i fie prezentata cambia a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.
ART. 69
Protestul trebuie sa cuprinda :
1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul.
4. Aratarea locurilor in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute, conform art. 42.
5. Transcrierea exacta a cambiei, daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambiei.
6. Somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.
Cind trasul caruia i se prezinta spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebuie cuprinsa in protest.
ART. 70
Stersaturile, indreptarile si scrisul printre rinduri sau cu semn de trimitere, trebuiesc sa fie aprobate de acel care face protestul.
ART. 71
Cel care face protestul este dator sa treaca protestele in intregime, zi cu zi, dupa ordinea datei, intr-un registru special.
Originalul protestului se va inmina celui ce a cerut protestul.
In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registru.
ART. 72
In cea dintii zi a fiecarei saptamini, notarul de stat va trimite tribunalului si Camerei de comert un tablou de protestele de neplata facute in cursul saptaminii precedente.
Tabloul va arata data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul, al celei care a cerut protestul si scadenta titlului protestat.
Tribunalele vor tine un registru de evidenta a protestelor.
ART. 73
In afara de cazul cind tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaus, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratiune trebuie sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
CAP. 9
Despree interventiune
Sectiunea I- Dispozitii generale
ART. 74
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie.
Cambia poate fi, in conditiunile aratate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un tert, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului.
Intervenientul trebuie in cele doua zile lucratoare ce urmeaza interventiunii, sa incunostiintezee de interventiunea sa pe cel pentru care a intervenit. In caz de neobservare a acestui termen el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interesele sa poata intrece suma din cambie.
Sectiunea a II-a - Acceptarea prin interventiune
ART. 75
Acceptarea prin interventiune poate fi facuta ori de cite ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptata ar putea exercita dreptul de regres inainte de scadenta.
Cind intr-o cambie s-a indicat o persoana pentru a o accepta sau o plati la nevoie, la locul platii, posesorul nu poate exercita, inainte de scadenta, dreptul de regres in contra acelui care a facut indicatiunea si in contra semnatarilor urmatori, afara numai daca a prezentat cambia persoanei indicate si daca aceasta, refuzind acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
In alte cazuri de interventiuni posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totusi, daca o admite, el pierde dreptul de a recurge, inainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta si a semnatarilor urmatori.
ART. 76
Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie si se semneaza de intervenient. Ea arata pentru cine este data ; in lipsa acestei aratari, acceptarea se socoteste data pentru tragator.
ART. 77
Acceptantul prin interventiune este tinut fata de posesorul cambiei si fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit in acelasi mod ca si acesta .
Cu toata acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta si girantii sai, pot cere posesorului, in schimbul platii sumei aratate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului si, daca va fi locul, a contului de intoarcere achitat.
Obligatiunea acceptantului prin interventiune inceteaza in cazul in care cambia nu i-a fost prezentata cel mai tirziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
Sectiunea III-a - Plata prin interveniune
ART. 78
Plata prin interventiune poate fi facuta ori de cite ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta.
Plata trebuie sa cuprinda intreaga suma ce ar fi avut sa plateasca acel pentru care interventiunea s-a facut.
Ea trebuie facuta cel mai tirziu in ziua ce urmeaza ultima zi admisa pentru facerea protestului de neplata.
Plata prin interventiune trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja dresat, trebuie sa fie mentionata la sfirsitul actului de protest de catre notarul care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza "fara cheltuieli".
ART. 79
In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul la locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avind domiciliul in acelasi loc, posesorul trebuie sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar daca va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai tirziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru facerea protestului.
Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a facut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptata cum si girantii posteriori, sint liberati.
ART. 80
Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberati.
ART. 81
Plata prin interventiune trebuie sa fie constatata prin mentiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este facuta. In lipsa unei atari indicari, plata se socoteste facuta pentru tragator.
Cambia si protestul, daca a fost incheiat, trebuie sa fie predate aceluia care a platit pentru interventiune.
ART. 82
Cel care a platit prin interventiune dobindeste drepturile rezultind din cambie impotriva aceluia pentru care a platit si impotriva acelora care sint tinuti cambialmente catre aceasta din urma; el nu poate insa gira din nou cambia.
Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sint liberati.
Daca mai multe persoane ofera plata prin interventiune, este preferat acela a carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberati.
CAP. 10
Despre pluralitatea exemplarelor si despre copii
Sectuiune I - Pluralitatea exemplarelor
ART. 83
Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuiesc sa fie numerotate in insusi textul titlului ; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteste o cambie distincta.
Oricare posesor al unei cambii in care nu se arata ca a fost trasa intr-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul sau girant ; se va urma astfel pina la tragator. Girantii sint datori a reproduce girurile pe noile exemplare.
ART. 84
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul ramine tinut in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sint tinuti in temeiul tuturor exemplarelor, purtind semnatura celor care nu le-au fost inapoiate.
ART. 85
Acel care a trimis un exemplar al cambie, in vederea acceptarii, trebuie sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Daca acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decit dupa ce a facut sa se constate prin protest :
1. Ca exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.
2. Ca acceptareea sau plata nu a putut fi obtinuta pe alt exemplar.
Sectiune a II-a - Copiile
ART. 86
Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa faca una sau mai multe copii.
Copia trebuie sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in cambie; ea trebuie sa indice unde ia sfirsit.
Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.
ART. 87
Copia trebuie sa arate pe detinatorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.
In caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decit dupa ce a facut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.
Daca titlul original poarta dupa ultimul gir dat inainte de intocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decit pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.
CAP. 11
Despre alterari
ART. 88
In cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sint tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sint tinuti potrivit textului original.
In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare se presupune ca a fost pusa inainte.
CAP. 12
Despre anulare si inlocuirea titlului
ART. 89
In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putrea instiinta despre aceasta pe tras si sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresata presedinteelui tribunalului locului in care cambia este platibila.
Cererea va trebui sa arate conditiunile esentiale ale cambiei si, daca este vorba de o cambie in alb, elementele suficiente spre a o identifica.
Presedintele tribunalului sau judecatorul, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, cum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cambiei, o va declara nula in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata ei dupa trecerea de 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, in cazul cind cambia a scazut sau este la vedere, sau de 30 zile de la data scadentei daca aceasta este ulterioara publicatiunii in Monotorul Oficial, si numai daca intre timp detinatorul nu a facut opozitie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului si publicata in Monitorul Oficial, la staruinta si pe cheltuiala petitionarului.
Plata facuta de tras inainte de notificarea ordonantei, cu toata instiintarea facuta, libereaza pe debitor.
ART. 90
In termen de 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica atit petitionarului cit si trasului, odata cu citarea lor inaintea instantei locului de plata.
ART. 91
Pina la implinirea termenului prevazut de art. 89, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si daca este vorba de o cambie deja scazuta, sau care a scazut intre timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunind o cautiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.
ART. 92
Dupa trecerea termenului prevazut de art. 89, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarire ramasa definitiva, cambia pierduta sau sustrasa nu mai are nici un efect.
Oricine a obtinut inlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonantei de anulare si a certificatului grefei respective de neintroducerea opozitiei in termen, sau la prezentarea hotaririi definitive de respingerea opozitiei, sa ceara plata acelei cambii ; cind cambia a fost data in alb sau nu a scazut inca, va putea cere, in aceleasi conditiuni, un duplicat.
Pentru cambiile scazute sau la vedere declarate nule, dobinzile curg in conformitate cu art. 53 si 54, afara de cazul cind suma datorata a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei in favoarea careia a avut loc anularea sau a fost pronuntata sentinta.
ART. 93
Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgind din cambia anulata, fara a prejudicia eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.
CAP. 13
Despre prescriptie
ART. 94
Orice actiuni rezultind din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiti de la data scadentei.
Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului facut in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatiune, fara cheltuieli.
Actiunile girantilor unii impotriva altora si impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a platit cambia sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.
Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie printr-un an din ziua in care hotarirea pronuntata asupra actiunii cambiale va fi ramas definitiva.
CAP. 14
Dispozitii generale
ART. 95
Plata unei cambii, a carei scadenta este intr-o zi de sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decit in prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.
Cind unul din aceste acte trebuie sa fie facut intr-un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pina la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului.
ART. 96
In termenele legale sau conventionale nu socoteste ziua de la care ele incep sa curga.
ART. 97
Nu sint admise termene de gratie, nici legale, nici judecatoresti.
ART. 98
Prin cuvintul "domiciliu", in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul "loc de plata" se intelege intreg teritoriul comunei respective.
ART. 99
Subscrierea prin punere de deget nu este socotita semnatura, afara numai daca inscrisul este facut in forma autentica sau notariala.
CAP.15
Cesiunea creantei derivind din vinzarea de marfuri fata de tras
ART. 100
In cambia trasa, care, nu trebuie sa fie prezentata la acceptare, cum si in orice alta cambie trata, in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazute in cambie, sa cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa derivind din vinzarea de marfuri, pe care o are fata de tras.
Clauza trebuie sa cuprinda, sub sanctiune de nulitate, data si numarul facturii referitoare la vinzarea de marfuri.
In cazul unei cambii, emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata in primul gir.
Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decit in favoarea unei banci sau a unui bancher, insa va folosi tuturor girantilor succesivi.
ART. 101
Cesiunea dobindeste efect fata de terti prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face si prin scrisoare recomandata, cu recipisa de intoarcere ; notificarea trebuie sa cuprinda mentiunile exacte pentru identificarea cambiei.
Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultind din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.
ART. 102
Trasul, dupa notificarea cesiunii, nu poate plati decit posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivind din cesiune, decit daca a dresat protestul de neplata contra acestuia si nu au trecut 5 zile de la comunicarea facuta tragatorului a somatiei de executare, conform art. 61, sau de la citare in actiunea cambiala, ori de la admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cind acesta a fost declarat in stare de faliment.
Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica executarea in acelasi timp a actiunii cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.
Posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivind din cesiune la falimentul trasului decit dupa facerea notificarii cerute de alin. 1 al acestui articol.
ART. 103
Oricine cesioneaza o creanta in conditiunile prevazute de art. 100, stiind ca in momentul cesiunii nu exista, in total sau in parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amenda de la 5.000 - 100.000 lei si inchisoare pina la 6 luni, afara de cazul cind faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se va aplica aceasta pedeapsa.
TITLUL II
Despre biletul la ordin
ART. 104
Biletul la ordin cuprinde :
a) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu ;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata ;
3) aratarea scadentei ;
4) aratarea locului unde plata trebuie facuta ;
5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta ;
6) aratarea datei si a locului emiterii ;
7) semnatura emitentului.
ART. 105
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.
Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin nu arata locul unde a fost emis, se socoteste semnat in locul aratat linga numele emitentului.
ART. 106
Sint aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sint incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind :
girul (art. 13-23) ;
scadenta (art. 36-40) ;
plata (art. 41- 46) ;
actiunea sau executarea cambiala (art. 47), si
regresul in cazul de neplata (art. 48-55 si 57-65) ;
protestul (art. 66-73) ;
plata prin interventiune (art. 74 si 78-82) ;
copiile (art. 83 si 86) ;
alterarile (art. 88) ;
prescriptiunea (art. 94) ;
zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie (art. 95-98) ;
subscrierea prin punere de deget (art. 99) actiunea decurgind din imbogatire fara cauza (art. 65) ;
anularea si inlocuirea titlului (art. 89-93) .
Sint de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privind cambia platita de un an al treilea sau intr-o localitate alta decit aceea a domiciliului trasului (art. 4 si 30)), stipulatiunea de dobinda (art. 5), deosebirile in indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnaturi puse in conditiunile aratate la art. 7, efectele semnaturii unei persoane care lucreaza fara imputernicire sau depasind imputernicirea (art. 10), cambia in alb (art. 12).
Sint de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privitoare la aval (art. 33-35) ; in cazul prevazut de ultimul alineat al art. 34, daca avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteste dat pentru emitent.
ART. 107
Emitentul unui bilet la ordin este tinut in acelasi mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin platibile la un anume timp de la vedere, trebuiesc prezentate spre viza emitentului in termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datata se constata prin protest (art. 28), a carui data serveste ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.
TITLUL III
CAP. 1
Dispozitii tranzitorii
ART. 108
Conditiunile speciale si efectele cambiilor, precum si ale tuturor obligatiunilor sau mentiunilor de pe cambie, facute inainte de intrearea in vigoare a acestei legi, se vor judeca dupa legea sub imperiul careia au fost facute.
De asemenea si in ce priveste termenul de prezentare pentru acceptare.
ART. 109
Dispozitiunile acestei legi, privind modul de acceptare si de plata, drepturile de actiune si de regres ce izvorasc din cambie, afara de executarea cambiala, conservarea si stingerea acestor drepturi si efectul fortei majore, se intind si asupra cambiilor emise sub imperiul legilor vechi, daca au scazut sau au fost prezentate pentru acceptare dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
De asemenea, prin derogare de la art. 76 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane, promulgata cu Inaltul Decret regal cu nr. 1036 din 7 aprilie 1934, prescriptiile si decaderile izvorite din neintentarea in termenul definit de acest articol a actiunilor cambiale relative la cambiile prevazute de acest articol, se suspenda pe tot timpul aplicatiunii acestei legi
In consecinta creditorul va putea intenta actiunile cambiale relative la aceste cambii, in tot acest interval de timp, fara a pierde vreun drept fata de oricare din semnatarii, girantii sau avalistii cambiei.
In ceea ce priveste executarea cambiei, dispozitiunile legii de fata se vor aplica si cambiilor emise mai inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, daca au scadenta dupa data de 1 Noiembrie 1934.
ART. 110
Dispozitiunile acestei legi se aplica si la prescriptiunea neimplinita la data punerii in vigoare a legii de fata. Inceputul acestei prescriptiuni precum si intreruperea ei intervenita sub imperiul legii vechi, se vor judeca dupa vechile legi.
Daca termenul de prescriptiune prevazut in aceasta lege este mai scurt decit cel prevazut de legile vechi, el se va socoti de la data intrarii in vigoare a legii de fata, afara numai daca tremenul din prezenta lege s-ar implini mai tirziu decit s-ar fi implinit, potrivit vechilor legi.
CAP. 2
Dispozitii finale
ART. 111
Legea de fata intra in vigoare la 1 iunie 1934.
ART. 112
Din ziua intrarii in vigoare a acestei legi sint abrogate toate legile si dispozitiunile anterioare, cu privire la cambie si bilet de ordin.
ART. 113
Sint socotite zile de sarbatoare legala, in afara de duminici, cele prevazute de legea pentru organizarea judecatoreasca.
ART. 114
Un regulament intocmit de Ministerul Justitiei va fixa orele cind cambiile sau biletele la ordin pot fi depuse pentru protest.
ART. 115
Oficiul de compensatie va fi organizat pe linga Banca Nationala a Romaniei.
_














LEGEA Nr. 59 din 1 mai 1934
asupra CECULUI

EMITENT : PARLAMENT
aparuta in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934
TITLUL I
CAP. 1
Despre emiterea si forma cecului
ART. 1
Cecul cuprinde :
1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
5. Aratarea datei si a locului emiterii.
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
ART. 2
Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza :
In lipsa unei aratari speciale, locul aratat linga numele trasului este socotit loc de palta. Daca mai multe locuri sint aratate linga numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat.
In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat linga numele tragatorului.
ART. 3
Cecul nu poate fi tras decit asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec chiar daca trasul nu este bancher.
Cecul nu poate fi emis decit daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei conventiuni exprese sau tacite. Titlul emis fara observarea acestor conditiuni valoreaza totusi ca cec.
ART. 4
Cecul nu poate fi acceptat. Mentiunea de acceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa.
Orice mentiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului si impiedica pe tragator de a-l putea retrage inainte de a fi trecut termenul de prezentare.
ART. 5
Cecul poate fi stipulat platibil :
Unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin".
Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta,
"La purtator".
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta este socotit cec la purtator.
Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.
ART. 6
Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.
Cecul poate fi tras pentru contul unui tertiu.
Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, in afara de cazul unui cec tras intre deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. In acest caz cecul nu poate fi la purtator.
ART. 7
Orice stipulatiune de dobinda inscrisa in cec se socoteste nescrisa.
ART. 8
Cecul poate fi platibil la domiciliul unui tertiu fie in localitatea unde trasul are domiciliul sau fie intr-o alta localitate, cu conditiunea insa ca tertiul sa fie bancher.
ART. 9
Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.
ART. 10
Daca cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora a fost semnat, obligatiunile celorlalti semnatari ramin totusi valabile.
ART. 11
Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale.
ART. 12
Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, in temeiul cecului si, daca a platit are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
Orice persoana se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali, in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.
ART. 13
Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere se socoteste nescrisa.
ART. 14
Daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobindit cecul cu rea credinta, sau daca posesorul a savirsit o grseala grava in dobindirea ceculi.
CAP. 2
Despre transmiterea cecului
ART. 15
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul.
ART. 16
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditiune la care este supus se socoteste nescrisa.
Girul partial este nul.
Este de asemenea nul girul trasului.
Girul "la purtator" este echivalent unui gir in alb.
Girul in folosul trasului are valoarea unei chitante, in afara de cazul cind trasul are mai multe stabilimente si daca girul este facut in folosul unui stabiliment, altul decit acela asupra caruia cecul a fost tras.
ART. 17
Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge) ; el trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil daca beneficiarul nu este aratat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).
ART. 18
Girul transmite toate drepturile rezultind din cec.
Daca girul este in alb, posesorul poate :
1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
2. Sa gireze cecul din nou in alb sau unei anumite persoane.
3. Sa predea cecul unui tertiu fara sa-l gireze si fara sa completeze girul in alb.
ART. 19
Girantul, daca nu exista clauza contrarie, raspunde de plata.
El poate interzice un nou gir ; in acest caz el nu raspunde catre persoanele carora cecul a fost ulterior girat.
ART. 20
Detinatorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc in aceasta privinta nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit cecul prin gir in alb.
ART. 21
Girul pus pe un cec la purtator face pe girant raspunzator, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres ; el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.
ART. 22
Daca o persoana a pierdut prin orice intimplare posesiunea unui cec, posesorul in miinile caruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtator, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, in modul aratat in art. 20, nu este tinut sa predea cecul, afara numai daca l-a dobindit cu rea credinta sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea lui.
ART. 23
Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobindind cecul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
ART. 24
Daca girul cuprinde mentiunea "valoare pentru acoperire","pentru incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorite din cec, dar nu-l poate gira decit cu titlu de procura.
Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins intr-un gir "pentru procura", nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
ART. 25
Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau dupa expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fara data este socotit, pina la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se refera alineatul precedent.
CAP. 3
Despre aval
ART. 26
Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu, altul decit trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
ART. 27
Avalul se da pe cec sau pe adaos. El se exprima prin cuvintele : "pentru aval", sau orice alta forma echivalenta ; el este semnat de avalist.
El este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, afara numai daca semnatura este a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari el se socoteste dat pentru tragator.
ART. 28
Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decit un viciu de forma.
Cind avalistul plateste cecul, el dobindeste drepturile rezultind din cec impotriva persoanei pentru care a garantat si impotriva acelora care sint tinuti catre acesta din urma, in temeiul cecului.
CAP. 4
Despre prezentarea la plata si despre plata
ART. 29
Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.
Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.
ART. 30
Cecul emis si platibil in Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres, impotriva girantilor si garantilor, sa fie prezentat la plata in termen de 8 zile, daca este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, iar in celelalte cazuri in termen de 15 zile.
Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 zile.
Termenele aici aratate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii. Daca cecul este platibil in strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.
Daca aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile inscrise in alineatele precedente.
ART. 31
Cind un cec este tras intre doua locuri avind calendare deosebite, ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzatoare a calendarului locului de plata.
ART. 32
Prezentarea unui cec la un oficiu de compensatii echivaleaza cu prezentarea la plata.
ART. 33
Ordinul de a plati suma din cec nu are efect decit dupa expirarea termenului de prezentare.
In lipsa unui atare ordin, trasul poate plati si dupa expirarea termenului.
ART. 34
Efectele cecului nu sint atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia, intervenite dupa emiterea cecului.
ART. 35
Trasul poate cere, platind cecul, ca el sa-i fie predat cu mentiunea "achitat" de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
In caz de plata partiala, trasul poate cere sa se faca pe cec mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.
ART. 36
Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
ART. 37
Cind un cec este platibil intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita, in termenul de prezentare a cecului in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua platii. Daca plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie platita in moneda tarii, fie dupa cursul in ziua prezentarii, fie dupa cursul din ziua platii.
Valoarea monedei este determinata dupa uzurile locului de palta. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cec.
Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cind tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiva in moneda straina).
Daca suma este aratata intr-o moneda avind aceeasi denumire, dar o valoare diferita in tara de emisiune si in acea a platii, se presupune ca indicarea se refera la moneda locului de plata.
CAP. 5
Despre cecul barat, cecul platibil in cont, cecul netransmisibil si cecul de calatorie
ART. 38
Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele aratate in articolul urmator.
Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului. Ea poate fi generala sau speciala.
Bararea este generala daca intre cele doua linii nu se face nici o aratare sau se face mentiunea "bancher" sau un alt termen echivalent ; ea este speciala daca numele unui bancher se inscrie intre cele doua linii.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala.
Taierea (stergerea) liniilor sau a numelui bancherului inscris se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.
ART. 39
Cecul cu barare generala nu poate fi platit de tras decit unui bancher sau unui client al trasului.
Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decit bancherului inscris in cec sau, daca acesta este trasul, unui client al sau. Totusi, bancherul indicat poate recurge pentru incasare la un alt bancher.
Un bancher nu poate dobindi un cec barat de la unul din clientii sai sau de la un alt bancher. El nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decit acestea.
Cecul purtund mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decit in cazul a doua barari, din care una pentru incasare prin intermediul unui oficiu de compensatiune.
Trasul sau bancherul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata pina la concurenta valorii cecului.
ART. 40
Tragatorul ca si posesorul unui cec poate interzice plata in numerar, inserind transversal pe fata cecului cuvintele "platibil in cont". "numai pentru virament", sau alta expresiune echivalenta.
In acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decit la o operatiune de scripte (credit in cont, virament sau compensatiune). Operatiunea de scripte echivaleaza cu plata.
Stergerea cuvintelor "platibil in cont", "numai pentru virament", se socoteste ca si cind nu ar fi fost facuta.
Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata pina la concurenta valorii cecului.
ART. 41
Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi platit decit primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.
Primitorul nu poate gira cecul decit unui bancher pentru incasare ; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescriptiuni se considera ca nescrise.
Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
Cel care plateste un cec netransmisibil altei peroane decit primitorului, sau bancherului giratar pentru incasare, raspunde de plata facuta.
Clauza "netransmisibil" trebuie pusa chiar de bancher, la cererea clientului.
Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.
ART. 42
Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie). CAP. 6
Despre regresul in caz de neplata
ART. 43
Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat :
1. Fie printr-un act autentic (protest)).
2. Fie printr-o declaratiune a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzind ziua cind a fost prezentat.
3. Fie printr-o declaratiune datata a unui oficiu de compensatiune, constatatoare ca cecul i-a fost remis in termen util si ca nu a fost platit.
Posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat in timp util, sau nu s-a fact protestul ori constatarea echivalenta protestului. Daca, dupa trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute.
ART. 44
Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facut inaintea expirarii termenului de prezentare.
Daca prezentarea s-a facut in ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta in prima zi lucratoare ce urmeaza.
ART. 45
Posesorul trebuie sa incunostiinteze de neplata pe girantul sau si pe tragator, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zileI protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune "fara cheltuieli". Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostiintarea primita, aratind numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente ; se va urma tot astfel pina la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea instiintarii precedente.
Cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta in acelasi termen avalistului.
In caz cind un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o intr-un mod ilizibil incunostiintarea facuta girantului, care il precede, este indestulatoare.
El trebuie sa dovedeasca, ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzind incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.
Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres ; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interese sa poata intrece suma din cec.
ART. 46
Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente.
Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este in sarcina aceluia care o opune posesorului.
Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii ; daca ea este inscrisa de catre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca cu toata clauza inscrisa de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile ramin in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
ART. 47
Toti cei care s-au obligat prin cec sint tinuti solidar catre posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.
Acelasi drept il are oricare semnatar care a platit cecul.
Actiunea pornita impotriva unuia din obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intii.
ART. 48
Posesorul poate cere pe cale de regres :
1. Suma aratata in cecul neplatit.
2. Dobinda legala, socotita de la prezentare.
3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostiintarii facute cum si celelalte cheltuieli.
ART. 49
Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai :
1. Intreaga suma platita.
2. Dobinda legala la aceasta suma, socotita din ziua cind a platit suma.
3. Cheltuieli pe care le-a facut.
ART. 50
Oricare obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cecului, impreuna cu protestul sau constatarea echivalenta si un cont de intoarcere achitat.
Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si acelea ale girantilor urmatori.
ART. 51
Cind prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatarii echivalente in termenele prescrise, este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sint prelungite.
Posesorul este dator sa aduca, fara intirziere, la cunostinta girantului sau cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cec sau pe adaos, mentiunea datata si semnata de el de aceasta incunostiintare ; pentru rest se aplica dispozitiunile art. 45.
Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora, posesorul trebuie, fara intirziere, sa prezinte cecul la plata si, daca este nevoie, sa faca protestul sau constatarea echivalenta.
Daca cazul fortuit ori de forta majora tine 15 zile, socotite de la data cind posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a insarcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatarii echivalente.
ART. 52
Intre mai multi obligati care au o situatiune egala in cec nu se poate exercita actiunea cambiala ; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
ART. 53
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si 49.
Formula executorie este aratata in art. 269 cod. proc. civila.
Competent pentru a investi cecul cu formula executorie este notariatul de stat. Cecul emis in strainatate are aceleasi efecte executorii, daca cestea sint admise si de legea locului unde cecul a fost emis.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care reezulta suma datorita.
ART. 54
In termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare.
Opozitia se va introduce la instanta in circumscriptia careia se afla notariatul de stat care a investit cecul cu formula executorie.
Aceasta instanta va judeca opozitia de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte pricini.
Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cind oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.
In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
ART. 55
In procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decit exceptiunile de nulitate a titlului prevazut de art. 2, precum si cele care nu sint oprite de art. 23.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
Exceptiunile trebuiesc invocate la primul termen de infatisare.
Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen de la prima instanta, cind procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca piritul sau oponentul nu se prezinta.
ART. 56
Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cecului, deriva o actiune cauzala, aceasta ramine in fiinta, cu toata emiterea sau transmiterea cecului, afara de cazul cind se dovedeste novatiunea.
Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzala decit oferind debitorului restituirea cecului, depunindu-l la grefa instantei competente si justificind in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
ART. 57
Cind posesorul cecului a pierdut actiunea cambiala contra tuturor obligatilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate actiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a imbogatit pe nedrept in dauna sa.
Aceeasi actiune o poate exercita in aceleasi conditiuni, si in contra girantilor.
ART. 58
Protestul se face de notarul de stat.
Asistenta martorilor nu este necesara la facerea protestului.
ART. 59
Protestul poate fi incheiat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora.
Acest adaos poate fi adaugat de notar. Daca protestul se incheie pe adaos, acel care l-a incheiat trebuie sa puna sigiliul oficial pe linia de unire.
Daca protestul este facut prin act separat, mentiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afara de cazul cind a trebuit sa se proceada la facerea protestului fara posesiunea titlului.
ART. 60
Protestul trebuie facut la locul de plata in contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar daca nu sint prezenti.
Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se va putea face in orice loc, din cuprinsul comunei locului de plata, dupa alegerea posesorului cecului.
Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat in art. 8 nu dispenseaza de obligatiunea de a adresa protestul contra acestuia, afara de cazul cind trasul este falit, in care caz sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.
Daca trasul sau tertiul a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.
ART. 61
Protestul trebuie sa cuprinda :
1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele persoanei contra careia s-a facut protestul.
4. Aratarea locului in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute.
5. Somatiunea de plata cu raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.
Protestul prin act separat va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
ART. 62
Protestul cerut de art. 43 poate fi inlocuit, daca posesorul consimte, printr-o declaratie de refuz de plata, scrisa si datata pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semnata de tras.
Aceasta declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
In cazurile prevazute de primul alineat al acestui articol, girul fara data se socoteste facut inainte de declaratie.
ART. 63
Notarul de stat va trebui sa tina un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic in ordinea datei cecurilor, cu aratarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor facute in cursul saptaminii de notarul de stat va fi trimis in cea dintii zi a saptaminii urmatoare tribunalului. Acest tablou va arata data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul, al celei care a cerut protestul si scadenta titlului protestat. Tribunalul va trece tabloul in registrul de evidenta a protestelor cambiale prevazut de art. 72 din legea asupra cambiei. Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.
CAP. 7
Despre pluralitatea exemplarelor
ART. 64
In afara de cecurile la purtator, orice cec emis in Romania si platibil intr-un stat, poate fi tras in mai multe exemplare identice. Cind un cec este emis in mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate in insusi textul titlului ; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.
ART. 65
Plata unuia din exeemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sint tinuti in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor si care nu le-a fost inapoiate.
CAP. 8
Despre alterari
ART. 66
In cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sint tinuti in termenii textului alterat ; semnatarii anteriori sint tinuti in termenii textului original.
Cind din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.
CAP. 9
Despre anularea si inlocuirea cecului
ART. 67
In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui tribunalului comercial al locului in care cecul este platibil.
Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
Presedintele tribunalului dupa examinarea cererii si a elemntelor produse, cum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cecului, il va declara nul in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, daca intre timp detentorul cecului nu a facut opozitie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului cit si trasului si publicata in Monitorul Oficial, la staruinta si pe cheltuielile petitionarului.
Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei, libereaza pe tras.
ART. 68
In termen de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial detinatorul cecului va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica petitionarului, trasului si tragatorului, odata cu citarea lor inaintea tribunalului locului de plata.
Art. 69
Pina la implinirea termenului prevazut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si poate sa ceara plata cecului, dind cautiune sau in lipsa de cautiune, consemnarea sumei.
ART. 70
Dupa trecerea termenului prevazut de art. 69, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei, printr-o hotarire ramasa definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.
Oricine a obtinut inlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentind ordonanta de anulare si certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentind hotarirea definitiva de respingerea opozitiei.
ART. 71
In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avind clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui ; primitorul va putea cere insa trasului si tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.
ART. 72
Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgind din cecul anulat, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.
CAP. 10
Despre prescriptie
ART. 73
Actiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa.
ART. 74
Intreruperea prescriptiei nu are efect decit impotriva aceluia fata de care actul de intrerupere a fost facut.
CAP. 11
Dispozitii generale
ART. 75
Prin cuvintul "bancher", intrebuintat in legea de fata se inteleg si peroanele sau institutiunile asimilate de legea bancherilor.
ART. 76
Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.
Cind cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru indeplinirea actelor privitoare la cec si in special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prorogat pina la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legale intermediare sint cuprinse in calculul termenului.
ART. 77
In termenele prevazute prin lege nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga.
ART. 78
Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici judecatoresti.
TITLUL II
Despre cecul circular
ART. 79
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.
Banca sau institutul de credit, autorizate a emite cecuri circulare, vor trebui sa depuna la Banca Nationala a Romaniei, cel mai tirziu pina a doua zi de la emitere, o cautiune in titluri de Stat, garantate de Stat, sau lombardabile la Banca Nationala, socotite la cursul zilei, de 40 la suta din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
Cautiunea nu se va putea elibera de Banca Nationala decit contra prezentarii cecului respectiv, cu mentiunea "achitat".
ART. 80
Cecul circular va cuprinde :
1. Denumirea de "cec circular" in cuprinsul titlului.
2. Promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani.
3. Numele si prenumele primitorului.
4. Aratarea datei si locului in care cecul circular a fost emis.
5. Semnatura bancii sau institutiunii emitente.
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile mai sus aratate nu are valoare de cec circular.
ART. 81
Posesorul decade din dreptul de regres, daca nu prezinta titlul la plata in termen de 30 de zile de la emisiune.
Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
Girul in favoarea emitentului stinge cecul.
ART. 82
Banca sau institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent, cu conditia insa ca cecul emis sa poarte viza bancii sau institutului autorizat, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei banci sau institut.
ART. 83
Sint aplicabile cecului circular, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sint necompatibile cu aceasta, toate dispozitiile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie cum si cele relative la titlurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.
De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si de calatorie.
In procedura de anulare si inlocuire a cecului circular se vor aplica dispozitiile art. 67, cu urmatoarele modificari :
Cererea trebuie adresata presedintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment.
Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petitionarului va instiinta de indata despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este platibil. Opozitia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicindu-se petitionarului si reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odata cu citatia.
Emitentul care a platit cecul circular, cu toata instiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare De asemenea, emitentul care a platit un cec circular chiar dupa primirea notificarii, nu este responsabil daca plata a fost facuta de un stabiliment caruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunostinta notificarea ordonantei de anulare.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, insa primitorul are dreptul de a obtine, dupa 20 de zile de la instiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a facut instiintarea.
TITLUL III
Dispozitii finale, penale si tranzitorii
ART. 84
Se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei si inchisoare de la 6 luni pina la 1 an, afara de cazul cind faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa :
1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului.
2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut.
3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.
Daca in cazurile prevazute de alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. Cind emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.
ART. 85
Bancile sau institutiile de credit neautorizate, sau carora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afara de cazul cind legea prevede sanctiuni mai mari, in care caz se vor aplica acele sanctiuni.
ART. 86
Conditiile speciale si efectul cecurilor, precum si a tuturor obligatiunilor sau mentiunilor pe cec, facute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, se vor judeca dupa legiuirea, sub imperiul careia a fost facuta.
ART. 87
Dispozitiile acestei legi, privind modul de plata, dreptul de actiune si de regres ce izvorasc de cec, conservarea si stingerea acestui drept si efectele fortei majore, se intind si asupra cecurilor emise sub imperiul legilor vechi, daca au scazut dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
ART. 88
Dispozitiile acestei legi se aplica si la prescriptia neimplinita la data punerii in vigoare a legii de fata.
Inceputul acestei prescriptii, precum si intreruperea ei, intervenita sub imperiul vechilor legi, se vor judeca dupa acele legi.
Daca termenul de prescriptie prevazut de aceasta lege este mai scurt decit cel prevazut de legile vechi, el se va socoti de la data intrarii in vigoare a legii de fata afara numai daca termenul s-ar implini mai tirziu decit s-ar fi implinit, potrivit vechilor legi.
ART. 89
Legea de fata intra in vigoare la 1 iunie 1934.
_








ORDONANTA nr. 11 din 4 august 1993 pentru modificarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si a Legii nr. 59/1934 asupra cecului

In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si al art. 1 lit. d) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat,
Guvernul Romaniei emite prezenta ordonanta.
Art. 1. - Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Alineatul 2 al articolului 41 va avea urmatorul cuprins:
"Prezentarea unei cambii la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata."
2. Articolul 46 va avea urmatorul cuprins:
" Art. 46 - Cind cambia nu este prezentata spre plata in termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni, pe cheltuiala si riscul posesorului cambiei, recipisa depunindu-se la judecatoria locului de plata."
3. Alineatul 3 al articolului 61 va avea urmatorul cuprins:
"Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria."
4. Alineatul 4 al articolului 61 va avea urmatorul cuprins:
"Incheierea de investire nu este supusa apelului."
5. Alineatul 2 al articolului 62 va avea urmatorul cuprins:
"Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini."
6. Articolul 66 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 66 - Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc.
Asistenta martorilor nu este necesara la dresarea protestului."
7. Alineatul 1 al articolului 67 va avea urmatorul cuprins:
"Protestul poate fi dresat prin act separat, pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Daca protestul se dreseaza pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire."
8. Alineatul 2 al articolului 68 va avea urmatorul cuprins:
"Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cambie."
9. Alineatul 2 al articolului 69 va avea urmatorul cuprins:
"Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat."
10. Articolul 72 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 72 - Judecatoriile tin un registru de proteste, in care se inregistreaza, zilnic si in ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma datorata si scadenta titlului protestat."
11. Alineatul 4 al articolului 78 va avea urmatorul cuprins:
"Plata prin interventie trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja dresat, trebuie sa fie mentionata la sfirsitul actului de protest de catre cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza FARA CHELTUIELI."
12. Alineatul 1 al articolului 89 va avea urmatorul cuprins:
"In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate instiinta despre aceasta pe tras si poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei locului in care cambia este platibila."
13. Alineatul 3 al articolului 89 va avea urmatorul cuprins:
"Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, precum si a dreptului posesorului , va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cambiei, o va declara nula in miinile oricui se va gasi ea si va autoriza sa se faca plata ei dupa trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, in cazul in care cambia are scadenta depasita sau este la vedere , sau in termen de 30 de zile de la data scadentei, daca aceasta este ulterioara publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei si numai daca, intre timp, detinatorul nu a facut opozitie."
14. Articolul 98 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 98 - Prin cuvintul domiciliu, in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul loc de plata se intelege localitatea respectiva."
15. Alineatul 4 al articolului 100 va vea urmatorul cuprins:
"Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decit in favoarea unei societati bancare sau a unui alt institut de credit, insa va folosi tuturor giratorilor succesivi. Prin expresia societate bancara sau alt institut de credit se inteleg persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit."
Art. 2. - Articolele 108, 109, 110, 113, 114, 115, precum si alineatul 2 al articolului 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin se abroga.
Art. 3. - Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934 se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 3 - Cecul nu poate fi tras decit asupra societatii bancare. Cu toate acestea, cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o societate bancara.
Cecul nu poate fi emis decit daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fara observarea acestor conditii valoreaza totusi ca cec."
2. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8 - Cecul poate fi platibil la domiciliul unui tert fie in localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu conditia insa ca tertul sa fie o societate bancara."
3. Articolul 32 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32 - Prezentarea unui cec la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare la plata."
4. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38 - Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele aratate in articolul urmator.
Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului.
Ea poate fi generala sau speciala.
Bararea este generala, daca intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea societate bancara sau alt termen echivalent; ea este speciala, daca denumirea unei societati bancare se inscrie intre cele doua linii.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala.
Taierea (stergerea) liniilor sau denumirii societatii bancare inscrise se socoteste ca si cum ar fi fost facuta."
5. Articolul 39 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 39 - Cecul cu barare generala nu poate fi platit de tras decit unei societati bancare sau unui client al trasului.
Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decit societatii bancare inscrise in cec sau, daca aceasta este trasul, unui client al acestei societati bancare. Totusi, societatea bancara indicata poate recurge pentru incasare la o alta societate bancara.
O societate bancara nu poate dobindi un cec barat decit de la unul din clientii sai sau de la o alta societate bancara. Ea nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decit acestea.
Cecul purtind mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decit in
cazul a doua barari, din care una pentru incasare prin intermediul unei case de
compensatii.
Trasul sau societatea bancara care nu respecta dispozitiile de mai sus raspunde de paguba cauzata pina la concurenta valorii cecului."
6. Articolul 41 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 41 - Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi platit decit primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.
Primitorul nu poate gira cecul decit unei societati bancare pentru incasare; societatea bancara nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considera ca nescrise.
Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decit primitorului sau societatii bancare giratare pentru incasare raspunde de plata facuta.
Clauza netransmisibil trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cererea clientului.
Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte."
7. Alineatul 1 al articolului 43 va avea urmatorul cuprins:
"Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat:
1. fie printr-un act autentic (protest);
2. fie printr-o declaratie a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzind ziua cind a fost prezentat;
3. fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in termen util dar nu a fost platit."
8. Alineatul 3 al articolului 53 va avea urmatorul cuprins:
"Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria."
9. Alineatul 4 al articolului 53 va avea urmatorul cuprins:
"Incheierea de investire nu este supusa apelului."
10. Alineatul 2 al articolului 54 va avea urmatorul cuprins:
"Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini."
11. Articolul 58 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 58 - Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc.
Asistenta martorilor nu este necesara la dresarea protestului."
12. Articolul 59 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 59 - Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, ori pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi atasat de cel ce dreseaza protestul. Daca protestul se dreseaza pe adaos, cel care l-a dresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire.
Daca protestul este facut prin act separat, mentiunea de dresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afara de cazul cind a trebuit sa se procedeze la dresarea protestului fara posesiunea titlului."
13. Alineatul 2 al articolului 60 va avea urmatorul cuprins:
"Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cec."
14. Alineatul 2 al articolului 61 va avea urmatorul cuprins:
"Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat."
15. Articolul 63 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 63 - Judecatoriile vor tine un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic si in ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma de plata si ultima zi de prezentare a cecului protestat.
Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului."
16. Articolul 67 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 67 - In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa solicite anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei de la locul de plata a cecului.
Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, ca si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cecului, il va declara nul in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, daca intre timp detinatorul cecului nu a facut opozitie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului, cit si trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la cererea si pe cheltuiala petitionarului.
Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligatia de plata."
17. Articolul 75 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 75 - Prin expresiile societate bancara si institut de credit, intrebuintate in legea de fata, se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit."
18. Articolul 79 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 79 - Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancara sau un alt institut de credit, anume autorizat pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.
Societatea bancara sau institutul de credit, autorizate sa emita cecuri circulare, trebuie sa depuna la Banca Nationala a Romaniei, cel mai tirziu pina a doua zi de la emitere, o cautiune in titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Nationala a Romaniei, socotite la cursul zilei 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
Cautiunea nu se va putea restitui de Banca Nationala a Romaniei decit contra prezentarii cecului respectiv, cu mentiunea ACHITAT."
19. Punctul 5 din alineatul 1 al articolului 80 va avea urmatorul cuprins:
"5. semnatura societatii bancare sau a institutului de credit."
20. Articolul 82 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 82 - Societatea bancara sau institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societati bancare corespondente, cu conditia insa ca cecul emis sa poarte viza societatii bancare sau a institutului de credit autorizat, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei societati bancare sau institut de credit autorizat."
21. Alineatul 4 al articolului 83 va avea urmatorul cuprins:
"Cererea va fi adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala emitentul are un stabiliment."
Art. 4. - Articolele 86, 87, 88, alineatul 2 al articolului 53 si alineatul 3 al articolului 54 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului se abroga.
Art. 5. - In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante, Banca Nationala a Romaniei va emite norme-cadru privind comertul facut de societatile bancare si celelalte institute de credit cu cambii, bilete la ordin si cecuri, precum si norme privind circulatia si standardele tehnice si de continut ale acestor instrumente de credit si de plata, potrivit uzantelor internationale actuale.
Art. 6. - Litera i) din alineatul 1 al articolului 4 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat, publicat in Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"i) investirea cu formula executorie a inscrisurilor autentificate;"
Art. 7. - Litera j) din alineatul 1 al articolului 4 si alineatul 5 al articolului 6 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat se abroga.
Art. 8. - Titlul literei H din capitolul II sectiunea II paragraful 2 al H.C.M. nr. 1518/1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"H. - Investirea cu formula executorie a inscrisurilor autentificate."
Art. 9. - Se abroga orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei ordonante.
Art. 10. - Dupa aprobarea de catre Parlament a prezentei ordonante, Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu toate modificarile ce le-au fost aduse, se vor republica, dindu-se articolelor si, dupa caz, capitolelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneaza :
_______________
Ministru de stat, presedintele
Consiliului pentru Coordonare,
Strategie si Reforma Economica
Misu Negritoiu
Ministrul de stat,
ministrul finantelor,
Florin Georgescu
p. Ministrul justitiei,
Adrian Duta,
secretar de stat
Guvernatorul Bancii Nationale
a Romaniei,
Mugur Isarescu













ORDONANTA URGENTA Nr. 10 din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie


In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta:
Art. 1. - (1) Societatile comerciale si regiile autonome au obligatia efectuarii, la scadenta, a tuturor platilor datorate catre orice creditor, inclusiv cele pentru achitarea creantelor bugetare.
(2) Scadenta platilor se stabileste conform clauzelor inscrise in contractele comerciale, in contractele de credit sau potrivit dispozitiilor cuprinse in legi speciale privind plata obligatiilor bugetare, dupa caz.
Art. 2. - (1) Intre societatile comerciale, precum si intre acestea si regiile autonome, platile se pot realiza prin utilizarea urmatoarelor instrumente de plata garantate:
a) cambie si bilet la ordin, avalizate de o societate bancara si acceptate in prealabil de obligatul principal, conform Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 23 august 1993 si aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 14 octombrie 1994;
b) cec, certificat conform Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994;
c) forfetare sau factoring.
(2) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, instrumentele de plata prevazute la alin. (1) lit. c) se definesc astfel:
a) forfetarea este un contract prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar unei societati bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare;
b) factoring este un contract incheiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.
Art. 3. -In scopul achitarii obligatiilor de plata, se pot conveni urmatoarele:
a) compensarea datoriilor nerambursate la scadenta, ale regiilor autonome, precum si ale societatilor comerciale infiintate in conformitate cu prevederile cap. III din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare, potrivit dispozitiilor art. 1.143-1.153 din Codul civil;
b) conversia datoriilor, nerambursate la scadenta, ale societatilor comerciale prevazute la lit. a), in actiuni sau parti sociale.
Art. 4. - (1) In cazul societatilor comerciale cu capital de stat, debitoare, conversia datoriilor in actiuni sau parti sociale se face cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, pe baza mandatului special acordat de Consiliul de administratie al Fondului Proprietatii de Stat, tinand seama si de perspectivele de redresare financiara prin conversie.
(2) Societatile comerciale cu capital privat isi pot transforma creantele rezultate din contracte de vanzare-cumparare sau de prestari de servicii, dupa caz, in actiuni sau parti sociale ale societatilor comerciale debitoare, in care statul detine actiuni sau parti sociale, in limita unui procent care va fi convenit de comun acord.
(3) Societatile bancare isi pot transforma drepturile lor de creanta in actiuni sau parti sociale la societatile comerciale prevazute la art. 3 din prezenta ordonanta de urgenta, cu respectarea dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 3 aprilie 1991, si cu luarea in considerare a implicatiilor pe care aceasta operatiune le-ar putea avea asupra situatiei patrimoniale a societatilor bancare in cauza si asupra indicatorilor de prudenta bancara prevazuti de normele in vigoare, emise de catre Banca Nationala a Romaniei.
(4) Conversia datoriilor nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) incheierea unei conventii prin care debitorul sí creditorul convin conversia datoriilor nerambursate la scadenta;
b) pe baza conventiei prevazute la lit. a) si cu aprobarea Consiliului de administratie L Fondului Proprietatii de Stat, transferul de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat se va face direct catre creditor, in limita valorica a datoriilor ce urmeaza sa fie stinse;
c) includerea obligatorie a debitorului care realizeaza conversia de datorii nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale, potrivit prezentei ordonante de urgenta, in categoria societatilor comerciale care se privatizeaza.
(5) Conversia datoriilor ´nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale nu se va face la societatile comerciale aflate in reorganizare sau lichidare judiciara potrivit Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare, publicata in Monitorul Oficial Romaniei, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995, cu modificarile ulterioare, sau la societatile comerciale aflate in lichidare administrativa, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare. De asemenea, conversia datoriilor nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale nu se va face la societatile comerciale ale caror actiuni sau parti sociale au fost oferite spre vanzare de catre Fondul Proprietatii de Stat.
Art. 5. - Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat, conform conventiei, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Art. 6. - In scopul achitarii obligatiilor de plata si diminuarii pierderilor din economie, Fondul Proprietatii de Stat va lua, in principal, urmatoarele masuri:
a) vanzarea activelor societatilor comerciale debitoare, pana la acoperirea datoriilor;
b) compensarea datoriilor nerambursate la scadenta intre societatile comerciale debitoare sau conversia acestora in actiuni sau parti sociale;
c) divizarea unei societati comerciale debitoare in mai multe societati comerciale si vanzarea actiunilor emise de acestea;
d) vanzarea cu plata integrala sau vanzarea in rate a actiunilor sau partilor sociale pe care le gestioneaza la societatile comerciale ale caror datorii nu sunt exigibile sau au fost reesalonate de comun acord cu creditorii;
e) incheierea operatiunilor si initierea lichidarii administrative, potrivit Legii nr. 31/1990, pe baza hotararii adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor, convocate, in termen de cel mult 5 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, de catre administratorii societatilor comerciale aflate in imposibilitate de plata.
Art. 7. - (1) In cazul societatilor comerciale la care se declanseaza procedura de lichidare potrivit prevederilor prezentei ordonante de urlgenta, Fondul Proprietatii de Stat va numi un lichidator, persoana fizica sau persoana juridica, romana sau straina, pe baza contractuala, in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990.
(2) Prin derogare de la dispozitiile art. 178 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 31/1990, lichidatorul va avea dreptul sa vanda, prin licitatie publica, bunurile mobile si imobile ale societatii comerciale, in bloc sau piesa cu piesa, la pretul cel mai bun oferit, in functie de conditiile pietei.
(3) Pentru acoperirea pasivului exigibil, lichidatorul va efectua plati, din sumele obtinute in urma vanzarii activelor unei societati comerciale, in urmatoarea ordine:
a) pentru acoperirea cheltuielilor aferente vanzarii sau indeplinirii procedurii de lichidare in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urlgenta;
b) pentru achitarea salariilor restante;
c) in contul creditorilor care dispun de un gaj sau de o ipoteca asupra bunurilor mobile sau imobile ale societatii comerciale;
d) in contul creantelor statului, provenite din impozite, taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si la fondurile speciale;
e) in contul creantelor rezultand din imprumuturi acordate de catre stat;
f) in contul credtorilor chirografari;
g) in contul actionarilor sau asociatilor.
(4) Creditorii ale caror drepturi au fost prezentate cu intarziere, dar nu mai tarziu de inchiderea lichidarii in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urlgenta, vor fi indestulati, conform ordinii stabilite la alineatul precedent, in mod proportional, numai din sumele eventual ramase dupa plata creantelor inregistrate in termen.
(5) Lichidatorul va prezenta lunar Fondului Proprietatii de Stat un raport scris in legatura cu stadiul vanzarii activelor acelor societati comerciale la care s-a dispus lichidarea potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8. - Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica in cazul societatilor comerciale pentru care Fondul Proprietatii de Stat a dispus anterior lichidarea administrativa in temeiul Legii nr. 31/1990 si al Legii privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 16 august 1991, cu modificarile ulterioare.
Art. 9. - In termen de 5 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, administratorii societatilor comerciale debitoare vor convoca adunarile generale extraordinarae ale actionarilor sau asociatilor, pentru a decide asupra masurilor legale care se impun a fi luate.
Art. 10. - In aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor, impreun cu Fondul Proprietatii de Stat si Agentia Nationala pentru Privatizare, va emite norme metodologice, care vor fi supuse aprobarii Guvernului.
Art. 11. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
a) Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 privind unele masuri de accelerare a porocesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare si de imbunatatire a decontarilor in economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 3 februarie 1995, aprobata si modificata prin Legea nr. 119 din 6 decembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 11 decembrie 1995, cu exceptia art. 16;
b) art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobata si modificata prin Legea nr. 131/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996;
c) Legea nr. 76/1992 privind masuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, cu modificarile ulterioare, si republicata in Monitorul Oficial al Romaniai , Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1993.
Art. 12. - (1) Acordurile de conciliere incheiate de agentii economici cu principalii creditori si societatile bancare finantatoare, precum si inlesnirile la plata a creantelor bugetare acordate de Ministerul Finantelor si/sau Ministerul Muncii si Protectiei Sociale ori consiliile locale, dupa caz, raman in vigoare cu respectarea termenelor de plata si a cuantumului sumelor stabilite la data incheierii acestora.
(2) Conventiile incheiate de Fondul Proprietatii de Stat si ministere, pentru acordarea de credite fara dobanda din Fondul de redresare financiara la dispozitia Guvernului pentru plata energiei electrice si a gazelor naturale, raman valabile.
Art. 13. - (1) In vederea diminuarii blocajului financiar, procedurile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta pot fi aplicate, in mod corespunzator, si de societatile comerciale cu capital social privat, in raporturile dintre acestea.
(2) Prevederile art. 3 lit. b) nu sunt aplicabile in raporturile dintre o regie lautonoma, avand calitatea de creditor si o societate comerciala, avand calitatea de debitor al respectivei regii autonome.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
Ministru de stat, ministrul reformei,
Ulm Spineanu
p. Ministru de stat, ministrul finantelor,
Dan Radu Rusanu,
secretar de stat
Presedintele Consiliului de administratie al Fondului
Proprietatii de Stat,
Sorin Dimitriu
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei
Mugur Isarescu
Presedintele Agentiei Nationale pentru Privatizare,
Valentin Ionescu













ORDONANTA URGENTA Nr. 10 din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie


In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta:
Art. 1. - (1) Societatile comerciale si regiile autonome au obligatia efectuarii, la scadenta, a tuturor platilor datorate catre orice creditor, inclusiv cele pentru achitarea creantelor bugetare.
(2) Scadenta platilor se stabileste conform clauzelor inscrise in contractele comerciale, in contractele de credit sau potrivit dispozitiilor cuprinse in legi speciale privind plata obligatiilor bugetare, dupa caz.
Art. 2. - (1) Intre societatile comerciale, precum si intre acestea si regiile autonome, platile se pot realiza prin utilizarea urmatoarelor instrumente de plata garantate:
a) cambie si bilet la ordin, avalizate de o societate bancara si acceptate in prealabil de obligatul principal, conform Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 23 august 1993 si aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 14 octombrie 1994;
b) cec, certificat conform Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994;
c) forfetare sau factoring.
(2) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, instrumentele de plata prevazute la alin. (1) lit. c) se definesc astfel:
a) forfetarea este un contract prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar unei societati bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare;
b) factoring este un contract incheiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.
Art. 3. -In scopul achitarii obligatiilor de plata, se pot conveni urmatoarele:
a) compensarea datoriilor nerambursate la scadenta, ale regiilor autonome, precum si ale societatilor comerciale infiintate in conformitate cu prevederile cap. III din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare, potrivit dispozitiilor art. 1.143-1.153 din Codul civil;
b) conversia datoriilor, nerambursate la scadenta, ale societatilor comerciale prevazute la lit. a), in actiuni sau parti sociale.
Art. 4. - (1) In cazul societatilor comerciale cu capital de stat, debitoare, conversia datoriilor in actiuni sau parti sociale se face cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, pe baza mandatului special acordat de Consiliul de administratie al Fondului Proprietatii de Stat, tinand seama si de perspectivele de redresare financiara prin conversie.
(2) Societatile comerciale cu capital privat isi pot transforma creantele rezultate din contracte de vanzare-cumparare sau de prestari de servicii, dupa caz, in actiuni sau parti sociale ale societatilor comerciale debitoare, in care statul detine actiuni sau parti sociale, in limita unui procent care va fi convenit de comun acord.
(3) Societatile bancare isi pot transforma drepturile lor de creanta in actiuni sau parti sociale la societatile comerciale prevazute la art. 3 din prezenta ordonanta de urgenta, cu respectarea dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 3 aprilie 1991, si cu luarea in considerare a implicatiilor pe care aceasta operatiune le-ar putea avea asupra situatiei patrimoniale a societatilor bancare in cauza si asupra indicatorilor de prudenta bancara prevazuti de normele in vigoare, emise de catre Banca Nationala a Romaniei.
(4) Conversia datoriilor nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) incheierea unei conventii prin care debitorul sí creditorul convin conversia datoriilor nerambursate la scadenta;
b) pe baza conventiei prevazute la lit. a) si cu aprobarea Consiliului de administratie L Fondului Proprietatii de Stat, transferul de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat se va face direct catre creditor, in limita valorica a datoriilor ce urmeaza sa fie stinse;
c) includerea obligatorie a debitorului care realizeaza conversia de datorii nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale, potrivit prezentei ordonante de urgenta, in categoria societatilor comerciale care se privatizeaza.
(5) Conversia datoriilor ´nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale nu se va face la societatile comerciale aflate in reorganizare sau lichidare judiciara potrivit Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare, publicata in Monitorul Oficial Romaniei, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995, cu modificarile ulterioare, sau la societatile comerciale aflate in lichidare administrativa, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare. De asemenea, conversia datoriilor nerambursate la scadenta in actiuni sau parti sociale nu se va face la societatile comerciale ale caror actiuni sau parti sociale au fost oferite spre vanzare de catre Fondul Proprietatii de Stat.
Art. 5. - Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat, conform conventiei, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Art. 6. - In scopul achitarii obligatiilor de plata si diminuarii pierderilor din economie, Fondul Proprietatii de Stat va lua, in principal, urmatoarele masuri:
a) vanzarea activelor societatilor comerciale debitoare, pana la acoperirea datoriilor;
b) compensarea datoriilor nerambursate la scadenta intre societatile comerciale debitoare sau conversia acestora in actiuni sau parti sociale;
c) divizarea unei societati comerciale debitoare in mai multe societati comerciale si vanzarea actiunilor emise de acestea;
d) vanzarea cu plata integrala sau vanzarea in rate a actiunilor sau partilor sociale pe care le gestioneaza la societatile comerciale ale caror datorii nu sunt exigibile sau au fost reesalonate de comun acord cu creditorii;
e) incheierea operatiunilor si initierea lichidarii administrative, potrivit Legii nr. 31/1990, pe baza hotararii adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor, convocate, in termen de cel mult 5 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, de catre administratorii societatilor comerciale aflate in imposibilitate de plata.
Art. 7. - (1) In cazul societatilor comerciale la care se declanseaza procedura de lichidare potrivit prevederilor prezentei ordonante de urlgenta, Fondul Proprietatii de Stat va numi un lichidator, persoana fizica sau persoana juridica, romana sau straina, pe baza contractuala, in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990.
(2) Prin derogare de la dispozitiile art. 178 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 31/1990, lichidatorul va avea dreptul sa vanda, prin licitatie publica, bunurile mobile si imobile ale societatii comerciale, in bloc sau piesa cu piesa, la pretul cel mai bun oferit, in functie de conditiile pietei.
(3) Pentru acoperirea pasivului exigibil, lichidatorul va efectua plati, din sumele obtinute in urma vanzarii activelor unei societati comerciale, in urmatoarea ordine:
a) pentru acoperirea cheltuielilor aferente vanzarii sau indeplinirii procedurii de lichidare in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urlgenta;
b) pentru achitarea salariilor restante;
c) in contul creditorilor care dispun de un gaj sau de o ipoteca asupra bunurilor mobile sau imobile ale societatii comerciale;
d) in contul creantelor statului, provenite din impozite, taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si la fondurile speciale;
e) in contul creantelor rezultand din imprumuturi acordate de catre stat;
f) in contul credtorilor chirografari;
g) in contul actionarilor sau asociatilor.
(4) Creditorii ale caror drepturi au fost prezentate cu intarziere, dar nu mai tarziu de inchiderea lichidarii in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urlgenta, vor fi indestulati, conform ordinii stabilite la alineatul precedent, in mod proportional, numai din sumele eventual ramase dupa plata creantelor inregistrate in termen.
(5) Lichidatorul va prezenta lunar Fondului Proprietatii de Stat un raport scris in legatura cu stadiul vanzarii activelor acelor societati comerciale la care s-a dispus lichidarea potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8. - Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica in cazul societatilor comerciale pentru care Fondul Proprietatii de Stat a dispus anterior lichidarea administrativa in temeiul Legii nr. 31/1990 si al Legii privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 16 august 1991, cu modificarile ulterioare.
Art. 9. - In termen de 5 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, administratorii societatilor comerciale debitoare vor convoca adunarile generale extraordinarae ale actionarilor sau asociatilor, pentru a decide asupra masurilor legale care se impun a fi luate.
Art. 10. - In aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor, impreun cu Fondul Proprietatii de Stat si Agentia Nationala pentru Privatizare, va emite norme metodologice, care vor fi supuse aprobarii Guvernului.
Art. 11. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
a) Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 privind unele masuri de accelerare a porocesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare si de imbunatatire a decontarilor in economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 3 februarie 1995, aprobata si modificata prin Legea nr. 119 din 6 decembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 11 decembrie 1995, cu exceptia art. 16;
b) art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobata si modificata prin Legea nr. 131/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996;
c) Legea nr. 76/1992 privind masuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, cu modificarile ulterioare, si republicata in Monitorul Oficial al Romaniai , Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1993.
Art. 12. - (1) Acordurile de conciliere incheiate de agentii economici cu principalii creditori si societatile bancare finantatoare, precum si inlesnirile la plata a creantelor bugetare acordate de Ministerul Finantelor si/sau Ministerul Muncii si Protectiei Sociale ori consiliile locale, dupa caz, raman in vigoare cu respectarea termenelor de plata si a cuantumului sumelor stabilite la data incheierii acestora.
(2) Conventiile incheiate de Fondul Proprietatii de Stat si ministere, pentru acordarea de credite fara dobanda din Fondul de redresare financiara la dispozitia Guvernului pentru plata energiei electrice si a gazelor naturale, raman valabile.
Art. 13. - (1) In vederea diminuarii blocajului financiar, procedurile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta pot fi aplicate, in mod corespunzator, si de societatile comerciale cu capital social privat, in raporturile dintre acestea.
(2) Prevederile art. 3 lit. b) nu sunt aplicabile in raporturile dintre o regie lautonoma, avand calitatea de creditor si o societate comerciala, avand calitatea de debitor al respectivei regii autonome.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
Ministru de stat, ministrul reformei,
Ulm Spineanu
p. Ministru de stat, ministrul finantelor,
Dan Radu Rusanu,
secretar de stat
Presedintele Consiliului de administratie al Fondului
Proprietatii de Stat,
Sorin Dimitriu
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei
Mugur Isarescu
Presedintele Agentiei Nationale pentru Privatizare,
Valentin Ionescu