M.Of. nr.212 din 10 septembrie 1943
Art. 1. - Introducerea si rezolvarea cererilor pentru incetarea oricarei stari de indiviziune se vor urma dupa procedura legii pentru accelerarea judecatilor, cu derogarile prevazute pentru legea de fata.*)
Legea de fata nu se aplica dizolvarii si lichidarii societatilor.
____________
Art. 2. - Cind indiviziunea rezulta din succesiune, cererea va cuprinde numele defunctului, averea ramasa de la acesta, inclusiv bunurile supuse raportului sau reductiunii, numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune si cota parte cuvenita fiecaruia, precum si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct.
Cind indiviziunea rezulta din alte cauze, se va arata averea de impartit, titlul pe baza caruia se cere imparteala si partile interesate.
Art. 3. - Daca la termenul fixat toti cei interesati se prezinta, sint capabili si sint de acord asupra impartelii, instanta va hotari potrivit intelegerii intervenite intre ei.
Daca printre cei interesati figureaza si incapabili, imparteala se poate face si cu buna invoiala, insa in acest caz este necesara autorizarea instantei tutelare.
Art. 4. - Daca cei interesati nu sint de acord sau daca vreunul din ei lipseste, modul de imparteala va fi stabilit de instanta.
Instanta va admite cererea in principiu, printr-o incheiere care va constata calitatea de copartas a partilor, cota-parte ce li se cuvine, bunurile supuse impartelii, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct si, in cazul in care are elemente suficiente de apreciere, va hotari daca imparteala se va face prin tragerea loturilor la sorti, prin atribuire sau daca bunurile vor fi scoase in vinzare. Ea va delega un magistrat din sinul sau pentru executarea impartelii.
Aceasta incheiere nu va putea fi atacata cu apel sau recurs decit odata cu hotarirea finala asupra impartelii.
Daca instanta a omis a desemna prin incheiere pe judecatorul delegat sau se va ivi necesitatea inlocuirii lui, desemnarea sau inlocuirea va putea fi facuta de presedintele instantei.
Art. 5. - Judecatorul sau consilierul delegat cu executarea impartelii va proceda la facerea loturilor in camera de consiliu cu citarea partilor. El va putea numi in acest scop un expert daca partile nu sint de acord sau daca expertiza este necesara pentru operatia facerii loturilor.
Art. 6. - Raportul expertului va arata bazele estimatiunii, va indica daca obiectul estimat poate fi comod impartit in natura si in ce chip va forma loturile care urmeaza a fi trase la sorti sau atribuite.
Expertul va forma loturile conformindu-se dispozitiunilor art. 741 din Codul civil.
Art. 7. - Inegalitatea loturilor date in natura se completeaza prin bani.
Art. 8. - In baza procesului-penal de formarea loturilor incheiate de judecatorul sau consilierul delegat, instanta, cu citarea partilor, va proceda la tragerea la sorti sau atribuirea loturilor printr-o hotarire supusa cailor de atac.
Art. 9. - Instanta, in urma raportului judecatorului delegat sau a expertului, daca a fost numit expert, va hotari printr-o incheiere ca bunurile care nu pot fi impartite comod in natura si nici atribuite unuia dintre copartasi, sa fie vindute prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere, prin licitatie publica.
Incheierea de scoatere in vinzare este supusa apelului sau recursului potrivit art. 16 si nu se va executa decit dupa ce va ramine definitiva.
Art. 10. - Licitatia va incepe de la pretul fixat de expert, iar daca acest pret nu va fi oferit, vinzarea se va amina la un termen apropiat, cind instanta care efectueaza vinzarea va putea adjudeca bunul chiar la un pret mai mic.
Cei de al treilea sint obligati sa depuna o garantie de 10% din pretul de la care incepe licitatia.
Art. 11. - In cele 8 zile libere dupa adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze, daca ofera a zecea parte peste pretul adjudecarii, conformindu-se dispozitiilor art. 548, 549 si 550 C. proc. civ.
Art. 12. - Adjudecatorul copartas va depune drept pret cota-parte cuvenita celorlalti copartasi, taxele de timbru si impozitul proportional cuvenite fiscului, precum si taxele datorate portareilor*) pina cel mai tirziu 30 zile libere socotite de la adjudecarea definitiva, sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau.
Art. 13. - Sumele rezultate din vinzarea bunurilor se vor imparti de instanta in conformitate cu prevederile articolului 8.
Art. 14. - Cererile pentru numiri de sechestru judiciar se vor adresa direct instantei sesizate cu actiunea principala daca aceasta se judeca la prima instanta. Daca judecata actiunii principale este in apel sau recurs, cererile se vor repartiza conform dreptului comun.
Ele se vor judeca de urgenta si cu precadere.
Intimpinarea nu este necesara in aceste cereri.
Hotaririle primei instante care numesc sechestrul judiciar sint executorii.
Sechestrul va fi numit de preferinta unul dintre cei interesati la imparteala.
Art. 15. - Sechestrul este dator sa depuna pina la 1 aprilie si 1 octombrie ale fiecarui an conturile gestiunii sale. Pasuirile nu pot fi acordate decit cu invoirea tuturor partilor.
Sechestrul care, dupa primirea insarcinarii, nu se conformeaza intocmai dispozitiilor de mai sus, va fi inlocuit.
Verificarea conturilor se va face de un judecator delegat si ele vor fi omologate de instanta in camera de consiliu cu citarea partilor.
Art. 16. - Abrogat.
Art. 17. - Dispozitiile legii de fata se completeaza cu dispozitiile de drept comun in masura in care nu sint contrare acestei legi.
Ramin in vigoare dispozitiile din procedura de mostenire din Transilvania, mentinute prin art. 5 si 17 din Legea nr. 389 din 22 iunie 1943, pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati.
Art. 18. - Prezenta lege intra in vigoare pe data de 15 septembrie 1943.
____________
